I SUCETÀ DI PETTU À I RISICHI
In pochi tempa, i scumpienti naturali riducini à pocu è nudda l'accunciamenta fatti cù pazienza da l'omini. D'altri cataclisimi (finimondi ) sò minacciosi par l'umanità. Ani par urighjina certi alti tecnulugii missi à u puntu da l'omini. Ùn ani micca tutti i paesa a certa capacità à parà si d'issi risichi.
Pianu di u capitulu (pagine 238 – 269) Pianisferu : a spartera di i risichi principali |
240 |
|
Studiu di casu 1 : U Maritarraniu |
242 |
|
1. 1 zoni di risichi naturali maiò |
248 |
|
Studiu di casu 2 : I spazii sposti à i risichi energetichi |
250 |
|
2. Impianti umani, attività è risichi |
256 |
|
Studiu di casu 3 : I pupulazioni di pettu à i pieni (i fumari) |
258 |
|
3. Risposti dispari di i sucetà à i risichi è i scumpienti |
264 |
|
Fà u puntu |
266 |
|
Dissegnu (schizzu) |
268 |
|
Irruzzioni di u vulcanu Pinatubò ( Filippini ) in u 1991 : Leghja un paisaghju
|
Pianisferu
A spartera di i risichi prinicipali
L'urganisazioni di u spaziu In u mondu succedini, di manera dispara è colpu à colpu, fenomeni naturali à li volti beddi viulenti ( irruzzioni vulcanichi, tarramotti, marusulati maiò - tsunamì - , burianati o burrascati, fiumari è pieni, sfrai, ecc). Issi risichi incerti duventani scumpienti s'iddi toccani lochi pupulati è bè. A carta di i risichi devi dunqua tena contu di a spartera di a pupulazioni. Hè dinò in i loca i più pupulati ch'idda s'affacca a maior'parti di i risichi tecnulogichi. Hè dirittamenti l'omu à l'urigini d'issi risichi, chì multiplichighja attività è accunciamenti. Issi risichi novi par iddu stessu è par l'embiu sò piriculi chì si poni sprima in scali varii ; Ci sò risichi di vicinanza, ma dinò risichi generali chì toccani a pianetta sana. À chì risichi maiò di l'embiu naturali sò sposti i pupulazioni ? Com'hè chì l'omu faci crescia o nascia certi risichi ? Chì sò i dispusizioni o l'accunciamenti da riducia ni l'effetti ? Sarani di più sinsibuli (vulnerabili ) à issi risichi i paesi sviluppati o i paesi povari ? |
Figurina più lighjitiia (137 Ko)
|
STUDIU DI CASU 1
U Maritarraniu
1. Un rughjonu à risichi monda pupulatu In tutta a pianetta, sò sposti l'abitanti à varii risichi. Ma in certi lochi, succedini più à spissu l'accidenti naturali maiori. Trà quissi, u circondu di u Maritarraniu prisenta à l'omu uni beddi pochi di risichi. Oghji, sò più di 350 miglioni di parsoni à stà pà issi spondi di u Tarraniu. Si hè sviluppata l'urbanisazioni in i pianuri di bordimari è in i vaschi interni, induva s'accoddini l'acqui di i muntagni vicini. Dipoi l'Alta Antichità, sò stati i spondi llu Tarraniu u viculu di tanti civilisazioni, è a so storia hè avvinta di scumpienti naturali (Basta à pinsà à Pompei ). In issu rughjonu, cresci a vulnerabilità di i pupulazioni d'oghji cù a crescita di l'urbanisazioni ; si pò tandu parlà di risichi. 2. un circondu di cunfrontu trà l'elementi naturali U climu di u Tarraniu hè carattarizatu da un'assuliera maiori, i caldamoni di l'istati, a siccaghjina, i vintoni è i forti piuviti. I cutruri di l'inguernu arruvinighjani certi volti i culturi i più dilicati. |
Dimarchja / andatura A) Chì risichi naturali in u Tarraniu ?
|
|
I piuviti, pà u più quiddi di branu è di vaghjimu, si facini certi volti scurrutoni è scatarati. I cullini dibbiati, tandu, a piena i si sgarganighja. I sucità ani pinsatu à uni pochi d'accunciamenti (matrali, annacquera, tadda-ventu ). I ducumenti storichi parlani di scossi viulenti à dicinati, chì ani subaccatu l'Imperu Bisantinu sinu à indibbulì lu è attivariscia a so caduta di pettu à l'invasori turcu. Issi ciambotti sò stati à spissu suvitati da i pidemii, à tal'puntu ch'iddu si pinsaia parichji volti à fin'di mondu ; si pinsaia cusì dopu à u tarramottu chì scassinò à Lisbona in u 1755. 3. Certi circondi sò beddi sposti Hè in Italia suttana ch'idda s'accoddi a maior'parti di u vulcanismu di u Tarraniu. Certi isuli, com'è i Lipari, sò punti vulcanichi attivi à fior'd'acqua. U Vesuviu, chì a so ultima attività forti si hè fatta in u 1944, hà avutu un'attività sismica in u 1995-96. In i so fianca ci si trovani agricultori chì prufittani di a ricchezza di i tarreni vulcanichi. Certi cità maiori, com'è Napuli o Catana sò suttimissi à risichi impurtanti. Cù i so 3342 metri, l'Etnà hè u più gran'vulcanu d'Auropa in attività cuntinuva. U Maritarraniu hè una fruntiera litologica maiori induva si toccani a lastra di l'Africa è quidda di l'Auropa. I risalti muntagnoli chì accinghjini i bordimari di u Tarraniu sò tistimonii di a putenza d'issi muvimenti tettonichi. L'inzicchi maiori sò i fuculaghji di sismi in seria, com'è quiddu chì hà scassinatu à Izmit (turchia) in u 1999. |
B) U tarramottu d’Izmit, in Turchia, 17 d’Austu di u 1999
Nuzioni Scumpienti naturali : hè un risicu duvintatu rialtà. Hè miuratu u so costu umanu, ecunomicu, è a riazioni di i sucità (Avertimentu, aiutu, novi scelti d’accunciamentu). Risicu : Pririculu maiori chì minaccia un gruppu d’omini. |