I SUCETÀ DI PETTU À I RISICHI

In pochi tempa, i scumpienti naturali riducini à pocu è nudda l'accunciamenta fatti cù pazienza da l'omini. D'altri cataclisimi (finimondi ) sò minacciosi par l'umanità. Ani par urighjina certi alti tecnulugii missi à u puntu da l'omini. Ùn ani micca tutti i paesa a certa capacità à parà si d'issi risichi.

Pianu di u capitulu (pagine 238 – 269)

Pianisferu : a spartera di i risichi principali

240



Figurina più lighjitiia (318 Ko)

Studiu di casu 1 : U Maritarraniu

242

1. 1 zoni di risichi naturali maiò

248

Studiu di casu 2 : I spazii sposti à i risichi energetichi

250

2. Impianti umani, attività è risichi

256

Studiu di casu 3 : I pupulazioni di pettu à i pieni (i fumari)

258

3. Risposti dispari di i sucetà à i risichi è i scumpienti

264

Fà u puntu

266

Dissegnu (schizzu)

268

Irruzzioni di u vulcanu Pinatubò ( Filippini ) in u 1991 :

Leghja un paisaghju

  • Lucalizà i Filippini
  • Mintuvà d'altri vulcani in attività chì i so irruzzioni sò un risicu pà i pupulazioni

 

Pianisferu

A spartera di i risichi prinicipali

L'urganisazioni di u spaziu

In u mondu succedini, di manera dispara è colpu à colpu, fenomeni naturali à li volti beddi viulenti ( irruzzioni vulcanichi, tarramotti, marusulati maiò - tsunamì - , burianati o burrascati, fiumari è pieni, sfrai, ecc). Issi risichi incerti duventani scumpienti s'iddi toccani lochi pupulati è bè. A carta di i risichi devi dunqua tena contu di a spartera di a pupulazioni.

Hè dinò in i loca i più pupulati ch'idda s'affacca a maior'parti di i risichi tecnulogichi. Hè dirittamenti l'omu à l'urigini d'issi risichi, chì multiplichighja attività è accunciamenti. Issi risichi novi par iddu stessu è par l'embiu sò piriculi chì si poni sprima in scali varii ; Ci sò risichi di vicinanza, ma dinò risichi generali chì toccani a pianetta sana.

À chì risichi maiò di l'embiu naturali sò sposti i pupulazioni ?

Com'hè chì l'omu faci crescia o nascia certi risichi ?

Chì sò i dispusizioni o l'accunciamenti da riducia ni l'effetti ?

Sarani di più sinsibuli (vulnerabili ) à issi risichi i paesi sviluppati o i paesi povari ?

Figurina più lighjitiia (137 Ko)

  • Qualissi sò i zoni beddi sposti à i burianati ?
  • In chì parti di u mondu s'accoddini parichji categurii di risichi naturali ?
  • Sò monda pupulati ?
  • Induva sò i fuculaghji maiò di u risicu atomicu civili ?

 

STUDIU DI CASU 1

U Maritarraniu

1. Un rughjonu à risichi monda pupulatu

In tutta a pianetta, sò sposti l'abitanti à varii risichi. Ma in certi lochi, succedini più à spissu l'accidenti naturali maiori. Trà quissi, u circondu di u Maritarraniu prisenta à l'omu uni beddi pochi di risichi.

Oghji, sò più di 350 miglioni di parsoni à stà pà issi spondi di u Tarraniu. Si hè sviluppata l'urbanisazioni in i pianuri di bordimari è in i vaschi interni, induva s'accoddini l'acqui di i muntagni vicini. Dipoi l'Alta Antichità, sò stati i spondi llu Tarraniu u viculu di tanti civilisazioni, è a so storia hè avvinta di scumpienti naturali (Basta à pinsà à Pompei ). In issu rughjonu, cresci a vulnerabilità di i pupulazioni d'oghji cù a crescita di l'urbanisazioni ; si pò tandu parlà di risichi.

2. un circondu di cunfrontu trà l'elementi naturali

U climu di u Tarraniu hè carattarizatu da un'assuliera maiori, i caldamoni di l'istati, a siccaghjina, i vintoni è i forti piuviti. I cutruri di l'inguernu arruvinighjani certi volti i culturi i più dilicati.

Dimarchja / andatura

A)
Chì risichi naturali in u Tarraniu ?

 

 



Figurina più lighjitiia (458 Ko)

I piuviti, pà u più quiddi di branu è di vaghjimu, si facini certi volti scurrutoni è scatarati. I cullini dibbiati, tandu, a piena i si sgarganighja. I sucità ani pinsatu à uni pochi d'accunciamenti (matrali, annacquera, tadda-ventu ).

I ducumenti storichi parlani di scossi viulenti à dicinati, chì ani subaccatu l'Imperu Bisantinu sinu à indibbulì lu è attivariscia a so caduta di pettu à l'invasori turcu. Issi ciambotti sò stati à spissu suvitati da i pidemii, à tal'puntu ch'iddu si pinsaia parichji volti à fin'di mondu ; si pinsaia cusì dopu à u tarramottu chì scassinò à Lisbona in u 1755.

3. Certi circondi sò beddi sposti

Hè in Italia suttana ch'idda s'accoddi a maior'parti di u vulcanismu di u Tarraniu. Certi isuli, com'è i Lipari, sò punti vulcanichi attivi à fior'd'acqua. U Vesuviu, chì a so ultima attività forti si hè fatta in u 1944, hà avutu un'attività sismica in u 1995-96. In i so fianca ci si trovani agricultori chì prufittani di a ricchezza di i tarreni vulcanichi. Certi cità maiori, com'è Napuli o Catana sò suttimissi à risichi impurtanti. Cù i so 3342 metri, l'Etnà hè u più gran'vulcanu d'Auropa in attività cuntinuva.

U Maritarraniu hè una fruntiera litologica maiori induva si toccani a lastra di l'Africa è quidda di l'Auropa. I risalti muntagnoli chì accinghjini i bordimari di u Tarraniu sò tistimonii di a putenza d'issi muvimenti tettonichi. L'inzicchi maiori sò i fuculaghji di sismi in seria, com'è quiddu chì hà scassinatu à Izmit (turchia) in u 1999.

B) U tarramottu d’Izmit, in Turchia, 17 d’Austu di u 1999

 

Nuzioni

Scumpienti naturali : hè un risicu duvintatu rialtà. Hè miuratu u so costu umanu, ecunomicu, è a riazioni di i sucità (Avertimentu, aiutu, novi scelti d’accunciamentu).

Risicu : Pririculu maiori chì minaccia un gruppu d’omini.



Figurina più lighjitiia (430 Ko)